Home cooking – Wrap de salata cu ou

Aceasta salata iti va aduce toti macronutrientii esentiali pentru a incepe dimineata in forta.

Ingrediente pentru o portie:

  • un ou mare ( de preferat de tara, fiert tare sau omleta ) *In cazul in care optezi pentru varianta cu omleta, nu exagera cu uleiul in care vei face omleta, foloseste un spray cu ulei de masline cat sa ungi putin tigaia.
  • 3 rosii cherry (taiate cubulete)
  • ardei kappia (aprox o lingura, taiat si el cubulete)
  • 4 masline kalamata fara samburi (tocate cat mai marunt)
  • ceapa rosie sau verde (aprox. o lingura) tocata marunt
  • 2-3 frunze de busuioc proaspat (in functie de gustul fiecaruia)
  • putina zeama de lamaie
  • sare si piper dupa gust
  • o frunza de salata (proaspata)
  • o lingurita de ulei de masline (aprox. 8-10ml) *Recomand uleiul de masline presat la rece (0,2 – 0,6%)
  • o felie de paine integrala (prajita)
  • optional foarte putin ardei iute (taiat marunt)

Mod de preparare:

  • cojiti oul fiert si taiati-l cubulete sau dupa caz omleta, la fel taiata cubulete si puneti-o la “odihnit” intr-un castron. 🙂
  • tocati rosiile,maslinele, ardeiul kappia, ceapa si busuiocul, lasati-le si pe ele sa se “relaxeze” intr-un bol sau pe o farfurie.
  • intr-o cana sau orice alt recipient, amestecati uleiul de masline cu zeama de lamaie si presarati cu sare si piper,amestecati bine.Turnati-l peste amestecul de rosii,masline,ceapa,ardei si busuioc.
  • Spalati bine frunza de salata, asezati oul taiat cubulete, iar peste el puneti amestecul de mai sus.
  • Puteti taia cubulete felia de paine prajita si sa o asezonati in Wrap sau o puteti consuma separat ca atare.

In functie de obiectivele fiecaruia, reteta se poate adapta.

Calcul nutritional:

  • Calorii : 270; Carbohidrati: 14gr; Proteine: 11gr; Grasimi: 18gr; Zahar: 1,5gr; Sodiu:80mg; Calciu:7,8%.

Timp de preprarare:

  • Timp de pregătire: 7min
  • Timp de gătit: 8min
  • Timp total: 15min

Categorie: mic dejun

Recomandari COV19:

  • adopta o dieta echilibrata si nutritiva, ajuta foarte mult sistemul imunitar!
  • limitati consumul de alcool si evitati bauturile carbogazoase si cu continut de zahar.
  • RENUNTATI LA FUMAT! Fumatul creste riscul de a face o forma mai severa a bolii in cazul in care sunteti pozitivi.
  • faceti miscare, minim 40min pe zi pentru adulti si minim 60min pentru copii
  • Daca lucrati de acasa, nu stati mai mult de 15min in acceasi pozitie,miscati-va! Ridicati-va la fiecare 30min si faceti o pauza de 3-4min

Acasa,suntem bine‼️

sursa: https://www.who.int/

Aprovizioneaza-te corect!

Aflandu-ma printre rafturi si facandu-mi cumparaturile de riguare in aceasta perioada tensionata de aparitia noului virus, am auzit o frantura din dialogul a doua persoane ce se aflau langa mine, ce mi-a trezit interesul:

Pers I: ” – Ia si 2 baxuri de orez si ia si 10 pungi din produsul X!

Pers II “- Il iau, dar stii la ce este bun?

Pers I ” – Nu! Dar ia-l sa fie.”

Era vorba de Quinoa…

Acea replica a venit ca un fulger in mintea mea…. De ce sa cumperi produse de care ai auzit intamplator, in cantitate mare si sa nu mai spun, pe care nici nu stii sa le gatesti sau la ce sunt bune?!

Poate ca si altii si-ar dori sa gaseasca in market produse pe care le folosesc de obicei si sa si le poata achizitiona, nu?

Astfel m-am gandit sa scriu cateva randuri despre cum ar trebui sa arate un cos de cumparaturi sanatos si comun fiecaruia dintre noi, mai ales in perioada aceasta!

In primul rand, nu cumpara produse pe care nu le folosesti, doar de dragul de a le cumpara pentru ca ai auzit tu acum dupa ani si ani ca s-ar putea sa fie bune. Este posibil sa nu reusesti sa le gatesti corect, sa nu iti placa si sa ajungi sa le arunci, privand alti consumatori ce chiar le folosesc.

Printre produsele ce-ti recomand sa le achizitionezi (in cantitati de bun simt) sunt:

  • orez brun, orez sarbesc, porumb dulce (fara adaos de zahar), diverse conserve (naut, linte, hrisca, soia)
  • tarate de ovaz (aport de beta-glucani), fulgi de ovaz, quinoa (desigur daca ai mai folosit asa ceva, daca nu lasa-l pe raft, vei face un bine!), paste integrale.
  • fructe si legume
  • kefir, iaurt (mentine tubul digestiv sanatos)
  • paine (stai fara grija, fabricele au suficiente stocuri de a produce paine, nu e nevoie sa-ti iei 20 de paini pe care le vei arunca la gunoi peste 2-3 zile) :/

Chiar este nevoie sa-ti faci provizii de zeci de kilograme de ulei, orez, faina?!

Carbohidrații sunt foarte importanți pentru că ţin de foame, dar tinand cont ca in urmatoarea perioada mare parte dintre noi vom fi mai mult statici, iar carbohidratii nu ar trebui sa depaseasca 40-45% din necesarul nostru caloric zilnic, asta daca nu vrei sa iesi “mai mare” dupa aceasta criza COVID19...

Totodata legumele se mentin proaspete pe o perioada de maxim 7-8 zile (ele nu rezizta mai mult in frigider), aspect valabil si pentru fructe. Degeaba iti iei sacose intregi de salate, ele nu vor rezista foarte mult si vei fi nevoit sa le arunci. O varianta foarte accesibila si totodata sanatoasa sunt si legumele si fructele congelate.

Unde trebuie sa plusam…

Legumele și fructele sunt carbohidrați cu absorbție lentă și trebuie sa reprezinte vedeta pe care o vom avea in farfurie sau la pachet. Pe lângă carbohidrații simpli, cei complecşi ne ajută să avem energie, un sistem imunitar in parametri si nu in ultimul rand o digestie buna. In principiu trebuie sa ai apox. 200-250 gr de legume la o masa principala. Prin urmare focuseaza-ti cumparaturile pe aceste produse.

Grăsimile sunt foarte importante în corpul nostru si acestea trebuie să acopere aprox. 25-30% din kcal zilnice și este foarte important să consumăm grăsimi vegetale neprocesate: nuci, fistic, avocado, grăsimi sănătoase: pește oceanic si de preferat cel de captura (care vine la pachet si cu reducerea depresiei 😉 ), conserve de ficat de cod (bogate în vitamina D și vitamina A), ulei de masline.

Si sa nu uitam de proteine, ele trebuie sa acopere aproximativ 20-25% din necesarul caloric zilnic. Avem o multitudine de surse atat de origine vegetala (care trebuie sa reprezinte peste 50% din necesarul zilnic) cat si animala.

Zahărul și toate alimentele procesate afectează negativ imunitatea!

Ah si eram sa uit…

Tinand cont ca vom munci mai mult de acasa nu uita de miscare, sunt multe exercitii fizice ce pot fi facute si de-acasa pentru a-ti mentine un tonus bun!

Sanatate si minte limpede!

Glucidele

Glucidele trebuie sa reprezinte 50-55% din ratia calorica totala.Cantitatea minima de glucide ce poate asigura glucoza necesara metabolismului sistemului nervos al adultului este de 130g/zi.Se recomanda ca aport sa fie bazat pe glucide complexe, cele simple fiind limitate la 10-12%, iar indexul glicemic al glucidelor sa fie mic.

Rolul glucidelor in organism

  • rol energetic – glucidele reprezinta principala sursa energetica a organismului, acoperind mai mult de jumatate din necesarul caloric.Din glucide se formeaza rezerva de energie a organismului,sub forma glicogenului depus in ficat ( intre 70gr -150gr ) si in muschi ( 300gr – 400gr ).Daca muschiul scheletic, in timpul contractiei, poate folosi si energia provenita din proteine si lipide, sistemul nervos central si miocardul sunt foarte sensibile la lipsa de glucide.
  • rol in detoxifierea organismului dupa efort – functia antitoxica a ficatului este dependenta de rezervele hepatice de glicogen.
  • rol plastic – glucidele participa la alcatuirea membranelor celulare, a tesutului conjunctiv si de sustinere, a tesutului nervos.
  • rol functional – se manifesta in cadrul metabolismului lipidelor.

In conditii de efort muscular participarea glucidelor la eliberarea de energie nu se face in aceeasi masura la toate tipurile de efort. Dupa o sumedenie de studii bazate pe dozarea glicogenului prin biopsie musculara, sa ajuns la urmatoarea concluzie:

  • In efort de scurta durata ( 5sec – 20sec ) alaturi de o intensitate maxima( sprint , sarituri , aruncari , haltere , fast truck etc.) glucidele nu participa ca furnizor de energie, deoarece pentru aceste eforturi este suficienta energia eliberata prin decompunerea ATP-ului si fosfocreatinei in conditiile lipsei de oxigen (adica anaerobe). In aceste eforturi nu este indicata administrarea suplimentara de glucide inainte de efort.
  • eforturi cu durata intre ( 20sec – 30min ) cu intensitate medie si mare- eforturile anaerobe cu durata intre 19sec si 1min si intensitate submaximala ( alergari pe 250m plat, 400, 500 m garduri etc )
  • eforturi mixte cu durata intre 2minute si 30min si intensitate medie, efectuate in stare stabila aparenta( probe din atletism mai mare de 1000m, canotaj, schi etc.)

In aceste eforturi enumerate mai sus energia eliberata prin descompunerea glicogenului are un rol foarte important. Consumul de glicogen in aceste eforturi se ridica la aprox 150gr – 200gr.Deoarece depozitele de glicogen din organism depasesc acest consum, nici in aceste eforturi nu este nevoie de o administrare suplimentara de glucide.

In eforturile cu o durata de peste 30 min si intensitate mica ( mers 10-30km, maraton , ciclism,fotbal,tenis, mers la sala de forte, volei – eforturi ciclice) consumul de energie depaseste energia eliberata din rezervele de glicogen.In aceste eforturi administrarea suplimentara de glucide are efecte faborabile asupra performantei!

Ce mancam…?

  • Sursele bogate in glucide reprezinta un ansamblu eterogen, din care fac parte cerialele si produsele din ceriale(faina, paine, malai , orez etc.), legumele, fructele,zaharul si produsele zaharoase, cu mentiunea ca ultimele doua surse nu sunt obligatorii si trebuiesc reduse pana la (20-25gr pe zi / pentru un adut).
    • Monozaharidele ( glucoza si fructoza ) se gasesc in fructe, ceriale, siropuri, miere.
    • Polizaharidele cele importante pentru nutritie (amidonul si glicogenul) se gasesc in cereale, cartof (amidon) , organe (ficat,rinichi,muschi) pentru glicogen.
  • In organism,glucidele alimentare au 4 destinatii:
    • 40% se stocheaza sub forma de glicogen muscular
    • 25% se tranforma in tesut adipos 🙂
    • 25% sunt oxidate direct
    • 10% se stocheaza sub forma de glicogen hapatic

Surse alimentare :

  • monozaharide ( fructe, miere, sirop, vegetale, ananas,masline, cartofi dulci, ciuperci, produse dietetice ) – in fructe si legume cantitatea de fructoza si glucoza depinde de cat sunt de coapte si de conservare.
  • dizaharide si oligozaharide ( lapte si produse lactate, trestie si sfecla de zahar , melasa, anumite ceriale de la micul dejun, drojdie )
  • Polizaharide digerabile ( cereale,vegetale )

Pentru consumul uzual sunt recomandate alimente cu un index glicemic mic, inaintea unor eforturi prelungite se recomanda alimente cu index glicemic scazut, iar dupa terminarea efortului alimentele cu un index glicemic mare favorizand umplerea mai rapida a depozitelor de glicogen.

  • Alimente cu indice glicemic mic: nuci,sparanghel,coacaze,ceapa verde,fistic,avocado,ciuperci,masline, prune, portocale,iaurt,mazare, quinoa.
  • Alimente cu indice glicemic mare: paine din faina alba,cartofi,bere,sirop de porumb,lapte cu orez,covrigi,pastarnac,pepene rosu,dovleac.