ASHWAGANDHA: EFECTE, BENEFICII ȘI ADMINISTRARE RECOMANDATĂ PRIN OCHII ȘTIINȚEI

 #Ashwagandha este una dintre cele mai cunoscute plante din Ayurveda și a fost mult timp atribuită că are o multitudine de efecte pozitive asupra sănătății. Pe măsură ce timpul trece, beneficiile sale potențiale sunt din ce în ce mai mult cercetate în structurile științifice. Deci, care sunt posibilele efecte asupra sănătății ale acestei plante și care dintre ele sunt susținute de dovezi științifice?
 
Ce este ashwagandha? 
Ashwagandha (în latină: Withania somnifera) este cunoscută și sub numele de ginseng indian, cireș de iarnă sau agrișe otrăvitoare. Aroma acestei plante amintește de mirosul unui cal, motiv pentru care este adesea numită „Mirosul unui cal” în engleză. Este un arbust cu flori galbene și a fost de mult considerată una dintre cele mai importante plante din sistemul tradițional de medicină indiană #Ayurveda. Cea mai mare concentrație de compuși activi din ashwagandha se găsește în rădăcina sa. De aceea, suplimentele alimentare folosesc adesea extracte din această parte a plantei. Rădăcina se mândrește cu peste cincizeci de compuși activi cunoscuți, inclusiv lactone steroizi, cunoscute și sub denumirea de withanolide. Acești compuși sunt principalul ingredient activ găsit în această plantă, iar extractul de rădăcină este de obicei standardizat pentru a conține o anumită cantitate din ei. 
 Ce efecte asupra sanatatii are ashwagandha? 
1. Managementul stresului și anxietății;
 Beneficiul principal și cel mai cercetat al ashwagandha este impactul său asupra managementului stresului. Se clasează printre adaptogeni, care ajută organismul să-și restabilească rezistența naturală la factorii de stres. Aceste substanțe susțin apărarea internă a organismului împotriva efectelor stresorilor fizici și psihologici prin diferite mecanisme. Prin urmare, organismul se poate adapta mai ușor la stres și presiune, sporindu-și astfel rezistența. Acest lucru este probabil legat de impactul ashwagandha asupra sănătății psihice și de potențialele sale efecte anxiolitice (efecte de reducere a anxietății) și de proprietățile antidepresive. După cum probabil știți, stresul este considerat de obicei unul dintre declanșatorii anxietății și depresiei. Studiile indică faptul că ashwagandha probabil ajută la reducerea nivelului hormonului cortizol și al altor hormoni de stres prin influențarea sistemului hipotalamo-hipofizar, care afectează producția acestora. Efectele sale pot fi, de asemenea, rezultatele proprietăților antioxidante și antiinflamatorii. Mai mult, se crede că are un impact asupra receptorilor GABA-ergici și asupra activității serotoninei, care au efecte antidepresive și anxiolitice. Combinația tuturor acestor mecanisme este probabil responsabilă pentru efectele sale asupra stresului și anxietății. 
2.Performanță fizică
Ashwagandha a arătat potențiale efecte pozitive asupra performanței atletice, inclusiv asupra forței musculare. Mecanismele exacte prin care ashwagandha influențează performanța fizică nu sunt pe deplin înțelese, dar este probabil legată de proprietățile sale antioxidante. Antioxidanții pot ajuta la protejarea organismului de stresul oxidativ, care altfel ar putea afecta recuperarea musculară. Potrivit unor studii, suplimentarea cu ashwagandha poate chiar întârzia oboseala musculară în timpul activității prelungite, poate ajuta la recuperarea musculară și poate pregăti mușchii pentru sesiunile de antrenament ulterioare.
 Potrivit unor studii, ashwagandha contribuie și la creșterea nivelului de hemoglobină (pigment roșu din sânge care leagă oxigenul) și a altor componente ale sângelui. Ca rezultat, consumul acestuia va ajuta la o oxigenare mai eficientă a sângelui, promovând rezistența și performanța în timpul exercițiilor fizice. Acest lucru este, de asemenea, legat de efectul potențial al ashwagandha asupra creșterii VO2 max, care reprezintă cantitatea maximă de oxigen pe care corpul o poate utiliza în timpul efortului fizic la un moment dat. Cu cât această valoare este mai mare, cu atât condiția fizică este mai bună. VO2 max este strâns asociat cu performanța de anduranță, iar sportivii de elită de anduranță ating cele mai înalte valori. Impactul asupra creșterii forței ar putea fi, de asemenea, legat de influența proprietăților antioxidante ale ashwagandha asupra masei musculare. Recuperarea musculară îmbunătățită și adaptabilitatea sunt strâns asociate cu o performanță mai bună și o forță sporită.
3.Sistemul imunitar
 Astăzi, știm că stresul cronic poate afecta funcția sistemului imunitar, ceea ce duce la o rezistență redusă la problemele de sănătate. Deoarece ashwagandha pare să aibă un impact pozitiv asupra reducerii stresului, ar putea influența indirect și funcția imunitară într-un mod pozitiv. În plus, ashwagandha prezintă probabil efecte imunomodulatoare, ceea ce înseamnă că poate ajuta la influențarea proceselor imunitare.
4.Sistemul reproducător masculin și nivelul de testosteron
Ashwagandha este cunoscută și pentru efectele sale asupra sistemului reproducător masculin. Cercetările sugerează că poate crește nivelul de #testosteron al hormonului sexual masculin și poate ajuta la stabilirea echilibrului hormonal optim în organism. Acest lucru, la rândul său, poate susține libidoul și sănătatea sexuală generală.
Există, de asemenea, studii care indică efectul său pozitiv asupra creșterii concentrației spermatozoizilor și îmbunătățirii calității spermei. Se pare că această plantă ar putea susține producția de spermatozoizi (spermatogeneza), protejându-i în același timp de stresul oxidativ. Protejarea spermatozoizilor de daune le îmbunătățește calitatea și, astfel, fertilitatea generală masculină.
Oamenii de știință au măsurat nivelurile de testosteron la 50 de voluntari care au urmat simultan un program de antrenament de 8 săptămâni. Jumătate dintre ei au consumat 300 mg de extract de ashwagandha, în timp ce cealaltă jumătate a primit un placebo sub formă de amidon. La sfârșitul studiului, cei care au luat extract de ashwagandha au arătat o creștere semnificativă a nivelului de testosteron în comparație cu grupul placebo.
5.Sănătatea reproductivă a femeilor 
Ashwagandha poate avea un impact potențial nu numai asupra sănătății reproductive masculine, ci și asupra femeilor. De exemplu, s-a demonstrat că afectează nivelurile de hormoni luteinizanți și foliculo-stimulatori, sugerând o potențială influență asupra sănătății sexuale. Unele studii au indicat chiar un posibil efect în reducerea disfuncției sexuale.
Studies :
 1> Ashwagandha improves sex for women 21.04.2016
2> Daily 600 mg ashwagandha helps resistance trainers build more muscle and lose more fat 11.01.2016
3> Human study: ashwagandha boosts testosterone level 19.06.2014
4> Ashwagandha: more muscle strength, more lean body mass & lower fat percentage 19.12.2013
5> Test-tube study: ashwagandha inhibits Alzheimer's 10.08.2011
6> Speed up your sprints with ashwagandha 19.04.2011
7> Forty percent more testosterone with ashwagandha 19.07.2009 




































Este benefica beta-alanina?

Suplimentare cu beta alanină a devenit un supliment „must-have” pentru mulți sportivi, amatori sau profesionisti.
Recent comitetul olimpic international sugereaza prin nenumarate studii facute pe sportivi ca, ea te poate ajuta in imbunatatirea performantei, in doze adecvate.
Insa, hai sa vedem ce este si ce face de fapt beta-alanina… 🙂

Carnozină – Compusul de interes din organism este carnozina, o dipeptidă formată din aminoacizi, histidină și beta-alanina. Se găsește predominant în mușchi, ea joacă un rol important în timpul exercițiilor fizice. Carnozina poate îndeplini mai multe roluri fiziologice, preponderent are functie de tampon muscular si avand un rol important în timpul exercițiilor de mare intensitate. Aceasta înseamnă că poate tampona ionii de hidrogen (H+) care sunt generați în timpul glicolizei anaerobe; acesti H+ contribuie la acidoza musculara care poate duce la oboseala musculara. Prin urmare, creșterea conținutului de carnozină musculară poate îmbunătăți reglarea pH-ului muscular, ceea ce ar putea duce la îmbunătățiri ale performanței în timpul exercițiilor care sunt limitate de acumularea acestor H+.
Bun, dar cat putem consuma?
Studiile sugerează că beta-alanina poate fi consumată în siguranță de către persoanele sanatoase în doze de până la 6,1 – 6.4 g/zi până la 24 de săptămâni (Dolan et al., 2019 – study).
Cu toate acestea, mulți dintre noi vor observa că există un efect secundar comun care se simte ca o senzație de mâncărime sau furnicături pe piele la scurt timp după administrarea suplimentului. Această senzație, care se numește parestezie, este legată de o creștere rapidă a beta-alaninei în sânge, care dispare în aproximativ 60-90 de minute și nu are efecte pe termen lung asupra sănătății. (Dolan et al., 2019 – study)
Ca un scurt rezumat…
Ca si concluzie despre cum să luăm beta-alanina pentru a maximiza probabilitatea unui beneficiu de exercițiu. Dozele recomandate ar fi de 3,2 până la 6,4 g/zi, cu doze individuale de 0,8-1,6 g la fiecare 3-4 ore pe parcursul zilei pentru a evita parestezia. Cu excepția cazului în care, bineînțeles, furnicaturile nu te deranjeaza sau chiar te motiveaza. Unele studii aratand beneficii si focus mental cand persoanele simt acele furnicaturi dupa consumul de beta-alanina, dar depinde de la individ la individ.

Sudii:

Referințe DOLAN, E., SWINTON, P. A., PAINELLI, V. S., STEPHENS HEMINGWAY, B., MAZZOLANI, B., INFANTE SMAIRA, F., SAUNDERS, B., ARTIOLI, G. G. & GUALANO, B. 2019. A Systematic Risk Assessment and Meta-analiză privind utilizarea suplimentelor orale de beta-alanină. Adv Nutr. HARRIS, R. C., TALLON, M. J., DUNNETT, M., BOOBIS, L., COAKLEY, J., KIM, H. J., FALLOWFIELD, J. L., HILL, C. A., SALE, C. & WISE, J. A. 2006. The absorption of orally supplied beta-alanina și efectul său asupra sintezei carnozinei musculare în vastul lateral uman. Aminoacizi, 30,279-289. SAUNDERS, B., ELLIOTT-SALE, K., ARTIOLI, G. G., SWINTON, P. A., DOLAN, E., ROSCHEL, H., SALE, C. & GUALANO, B. 2017. Suplimentarea cu beta-alanine pentru a îmbunătăți capacitatea de efort și performanță: o revizuire sistematică și meta-analiză. Br J Sports Med,51,658-669.

Glucidele

Glucidele trebuie sa reprezinte 50-55% din ratia calorica totala.Cantitatea minima de glucide ce poate asigura glucoza necesara metabolismului sistemului nervos al adultului este de 130g/zi.Se recomanda ca aport sa fie bazat pe glucide complexe, cele simple fiind limitate la 10-12%, iar indexul glicemic al glucidelor sa fie mic.

Rolul glucidelor in organism

  • rol energetic – glucidele reprezinta principala sursa energetica a organismului, acoperind mai mult de jumatate din necesarul caloric.Din glucide se formeaza rezerva de energie a organismului,sub forma glicogenului depus in ficat ( intre 70gr -150gr ) si in muschi ( 300gr – 400gr ).Daca muschiul scheletic, in timpul contractiei, poate folosi si energia provenita din proteine si lipide, sistemul nervos central si miocardul sunt foarte sensibile la lipsa de glucide.
  • rol in detoxifierea organismului dupa efort – functia antitoxica a ficatului este dependenta de rezervele hepatice de glicogen.
  • rol plastic – glucidele participa la alcatuirea membranelor celulare, a tesutului conjunctiv si de sustinere, a tesutului nervos.
  • rol functional – se manifesta in cadrul metabolismului lipidelor.

In conditii de efort muscular participarea glucidelor la eliberarea de energie nu se face in aceeasi masura la toate tipurile de efort. Dupa o sumedenie de studii bazate pe dozarea glicogenului prin biopsie musculara, sa ajuns la urmatoarea concluzie:

  • In efort de scurta durata ( 5sec – 20sec ) alaturi de o intensitate maxima( sprint , sarituri , aruncari , haltere , fast truck etc.) glucidele nu participa ca furnizor de energie, deoarece pentru aceste eforturi este suficienta energia eliberata prin decompunerea ATP-ului si fosfocreatinei in conditiile lipsei de oxigen (adica anaerobe). In aceste eforturi nu este indicata administrarea suplimentara de glucide inainte de efort.
  • eforturi cu durata intre ( 20sec – 30min ) cu intensitate medie si mare- eforturile anaerobe cu durata intre 19sec si 1min si intensitate submaximala ( alergari pe 250m plat, 400, 500 m garduri etc )
  • eforturi mixte cu durata intre 2minute si 30min si intensitate medie, efectuate in stare stabila aparenta( probe din atletism mai mare de 1000m, canotaj, schi etc.)

In aceste eforturi enumerate mai sus energia eliberata prin descompunerea glicogenului are un rol foarte important. Consumul de glicogen in aceste eforturi se ridica la aprox 150gr – 200gr.Deoarece depozitele de glicogen din organism depasesc acest consum, nici in aceste eforturi nu este nevoie de o administrare suplimentara de glucide.

In eforturile cu o durata de peste 30 min si intensitate mica ( mers 10-30km, maraton , ciclism,fotbal,tenis, mers la sala de forte, volei – eforturi ciclice) consumul de energie depaseste energia eliberata din rezervele de glicogen.In aceste eforturi administrarea suplimentara de glucide are efecte faborabile asupra performantei!

Ce mancam…?

  • Sursele bogate in glucide reprezinta un ansamblu eterogen, din care fac parte cerialele si produsele din ceriale(faina, paine, malai , orez etc.), legumele, fructele,zaharul si produsele zaharoase, cu mentiunea ca ultimele doua surse nu sunt obligatorii si trebuiesc reduse pana la (20-25gr pe zi / pentru un adut).
    • Monozaharidele ( glucoza si fructoza ) se gasesc in fructe, ceriale, siropuri, miere.
    • Polizaharidele cele importante pentru nutritie (amidonul si glicogenul) se gasesc in cereale, cartof (amidon) , organe (ficat,rinichi,muschi) pentru glicogen.
  • In organism,glucidele alimentare au 4 destinatii:
    • 40% se stocheaza sub forma de glicogen muscular
    • 25% se tranforma in tesut adipos 🙂
    • 25% sunt oxidate direct
    • 10% se stocheaza sub forma de glicogen hapatic

Surse alimentare :

  • monozaharide ( fructe, miere, sirop, vegetale, ananas,masline, cartofi dulci, ciuperci, produse dietetice ) – in fructe si legume cantitatea de fructoza si glucoza depinde de cat sunt de coapte si de conservare.
  • dizaharide si oligozaharide ( lapte si produse lactate, trestie si sfecla de zahar , melasa, anumite ceriale de la micul dejun, drojdie )
  • Polizaharide digerabile ( cereale,vegetale )

Pentru consumul uzual sunt recomandate alimente cu un index glicemic mic, inaintea unor eforturi prelungite se recomanda alimente cu index glicemic scazut, iar dupa terminarea efortului alimentele cu un index glicemic mare favorizand umplerea mai rapida a depozitelor de glicogen.

  • Alimente cu indice glicemic mic: nuci,sparanghel,coacaze,ceapa verde,fistic,avocado,ciuperci,masline, prune, portocale,iaurt,mazare, quinoa.
  • Alimente cu indice glicemic mare: paine din faina alba,cartofi,bere,sirop de porumb,lapte cu orez,covrigi,pastarnac,pepene rosu,dovleac.