Sunt electroliții importanți pentru sportivi?

În această serie de postări pe blog, vom discuta despre ce intelegem prin „electroliți”, care sunt promovați în produsele de nutriție sportivă. Am analizat cât de mult pierzi de fapt în timpul exercițiilor și ce rol joacă aceștia în sănătatea și performanța sportivilor în timpul exercițiului.
So…. let’s start!
Electroliții sunt minerale care se dizolvă în apă în ioni individuali, încărcați pozitiv sau negativ.
Sodiu: Na+ și potasiu: K+ Clorura: Cl- Magneziu: Mg2+ și calciu: Ca2+ Sodiul și clorura sunt cei doi electroliți pierduți în cantități mari prin transpirație, dar aceste pierderi sunt și reglate ca răspuns la echilibrul de sodiu consumat în dietă și pierderile recente de transpirație și urină. Sodiul adăugat în băuturi înainte de exerciții fizice poate îmbunătăți cantitatea de lichid reținută, mai degrabă decât cea pierdută prin “iesitul la toaleta”. Sodiul adăugat băuturilor în timpul efortului le îmbunătățește aroma și tinde să încurajeze consumul care este deficitar in peste 80% din persoane, ceea ce poate fi util în ceea ce privește prevenirea pierderilor excesive de lichide în timpul efortului.
Sodiul în timpul efortului poate reduce, de asemenea, scăderea osmolalității sângelui și poate reduce efectul înlocuirii agresive de lichide asupra riscului de a dezvolta hiponatremie.
Deci înlocuim pierderile de sodiu sau crestem consumul de apa?
Când ne gândim la consumul de carbohidrați sau de lichide în timpul exercițiilor fizice, fie ne gândim la completarea unui depozit finit de combustibil care este utilizat de preferință pentru a alimenta solicitarea mușchilor care lucrează (carbohidrații in speta), fie la prevenirea efectelor negative pe care le are un deficit general asupra sănătăţii şi performanţei.
Aceasta este un reper des intalint prin care sportivii și antrenorii tind să se gândească la sodiu, atunci când o anumită cantitate de sodiu este pierdută din organism fără înlocuire, ceva va merge prost din punct de vedere fiziologic, ceea ce duce fie la rezultate dăunătoare pentru sănătate, fie la rezultate slabe asupra performantei. Interesant este că cercetările din ultimele decenii sugerează că oamenii au de fapt rezerve de sodiu în organism care sunt legate de structurile pielii, mușchilor și posibile alte țesuturi. Acest sodiu nu contribuie la osmolalitatea fluidelor din organism, dar poate fi adăugat sau eliberat înapoi în sânge după cum este necesar. Unii cercetători au sugerat inițial că eliberarea rezervelor de sodiu din organism ar putea ajuta la protejarea sportivilor de hiponatremie și că acest lucru a justificat consumul de sare în timpul exercițiilor fizice. Totuși, studii recente sugerează că depozitele de sodiu nu sunt eliberate în acest scop, ci sunt eliberate atunci când conținutul de apă din corp este scăzut, deoarece sodiul suplimentar va oferi rinichilor un semnal și mai puternic pentru a conserva apa și va face individul și mai însetat.
Pe scurt, sodiul are un rol important în organism în menținerea osmolalității sângelui, care la rândul său menține echilibrul apei între interiorul și exteriorul celulelor corpului nostru. De asemenea, joacă un rol important în reglarea cantității totale de apă din organism, influențând atât cât de mult este pierdută sau reținută de rinichi, cât și setea și dorința noastră de a bea. Un adevărat deficit de sodiu, pare să nu fie un factor important pentru sportivi în perioada de timp în care se antreneaza. În plus, dieta noastră modernă este atât de abundentă în sodiu încât o adevărată deficiență pe parcursul zilelor sau săptămânilor este considerată practic imposibilă, mai ales când iei în considerare că atât glandele sudoripare, cât și rinichii se pot adapta (și se vor) adapta pentru a minimiza pierderile de sodiu, dacă este necesar.


Follow on Instagram : @dantes.nutrition
Follow on Facebook : Nutrifactory studio

Un loc de poveste – Cheile Zanoagei – Lacul Scroposa

Zilele de toamna insorite, peisajul montan si prietenii dragi alaturi sunt ingredientele potrivite pentru un weekend memorabil.

Daca ti s-a facut si tie dor de o mica escapada montana si nu vrei sa mergi sunte de km pentru a ave parte de un peisaj de vis, venim cu o sugetie: Lacul Scroposa si Cascada 7 Izvoare, aflate la o aruncatura de bat de Sinaia.

Cum ajungi?

Aici sunt mai multe variante: fie optezi pentru un traseu montan, ce dureaza aproximativ 1h si jumatate (Traseul este: Cheile Zanoagei – Lacul Scroposa – Cheile Orzei – Cascada 7 Izvoare), urmeaza doar crucea albastra, tare bine evidentiata pe toti copacii si pietrele traseului, fii imbracat corespunzator si asteapta-te la un traseu dificultate medie. Daca planuiesti sa stai mai mult pe traseu, ia-ti si ceva de mancare la tine si neaparat apa, ca nu ai de unde cumpara.

Varianta a doua este sa mergi cu masina si te lasi ghidat de Waze/Google Maps, urmand drumul ce strabate Transbucegi, frumosul drum montan ce ofera o panorama aparte a muntilor din jur si care asigura accesul in Parcul National.

Google te duce pana la parcarea improvizata ce se afla foarte aproape de Cascada 7 Izvoare.

Impresii

Noi am mers prima data la Cascada 7 Izvoare, care este chiar pe marginea drumului forestier. Aceasta nu este o cascada foarte inalta, dar este destul de abundenta. Se spune ca apa de aici este extrem de pura, pentru ca, conform legendei, trece printr-un zacamant de argint inainte de a tasni din munte prin 7 izvoare care se unesc intr-o cascada. Ineditul cascadei este dat de o casuta mica, amplasata fix la inceputul cascadei, care iti da sentimental ca apa ar curge chiar din ea.

In lateralul cascadei se afla un drum ingust pe care poti urca pana la baza muntelui, unde te poti alimenta cu apa ei.

De aici am plecat spre Cheile Orzei si Cabana Scropoasa, unde am gasit o panorama impresionanta, cu apa bleu, inconjurata de stancile acestor chei, unele din cele mai inguste din Romania, si barajul vechi de lemn, cu casutele sale.

Cu adevărat special la acest lac (care e defapt un baraj vechi din 1929) este culoarea lui.

Ideal ar fi sa parcurgeti acest traseu intr-o zi insorita sau macar intr-una in care sa nu fi plouat inainte pentru a va bucura intru totul de culoarea lui, de care va veti indragosti pur si simplu.

Culoarea lacului pot foarte usor sa o aseman cu un smarald, care nu e nici albastru, dar nici verde, iar peisajul poate nu ar fi fost numit unul de poveste dacă lacul nu era înconjurat de stânci gri pe care se regăsesc mușchi și plante, deci un adevărat spectacol de culori.