În această serie de postări pe blog, vom discuta despre ce intelegem prin „electroliți”, care sunt promovați în produsele de nutriție sportivă. Am analizat cât de mult pierzi de fapt în timpul exercițiilor și ce rol joacă aceștia în sănătatea și performanța sportivilor în timpul exercițiului. So…. let’s start! Electroliții sunt minerale care se dizolvă în apă în ioni individuali, încărcați pozitiv sau negativ. Sodiu: Na+ și potasiu: K+ Clorura: Cl- Magneziu: Mg2+ și calciu: Ca2+ Sodiul și clorura sunt cei doi electroliți pierduți în cantități mari prin transpirație, dar aceste pierderi sunt și reglate ca răspuns la echilibrul de sodiu consumat în dietă și pierderile recente de transpirație și urină. Sodiul adăugat în băuturi înainte de exerciții fizice poate îmbunătăți cantitatea de lichid reținută, mai degrabă decât cea pierdută prin “iesitul la toaleta”. Sodiul adăugat băuturilor în timpul efortului le îmbunătățește aroma și tinde să încurajeze consumul care este deficitar in peste 80% din persoane, ceea ce poate fi util în ceea ce privește prevenirea pierderilor excesive de lichide în timpul efortului. Sodiul în timpul efortului poate reduce, de asemenea, scăderea osmolalității sângelui și poate reduce efectul înlocuirii agresive de lichide asupra riscului de a dezvolta hiponatremie. Deci înlocuim pierderile de sodiu sau crestem consumul de apa? Când ne gândim la consumul de carbohidrați sau de lichide în timpul exercițiilor fizice, fie ne gândim la completarea unui depozit finit de combustibil care este utilizat de preferință pentru a alimenta solicitarea mușchilor care lucrează (carbohidrații in speta), fie la prevenirea efectelor negative pe care le are un deficit general asupra sănătăţii şi performanţei. Aceasta este un reper des intalint prin care sportivii și antrenorii tind să se gândească la sodiu, atunci când o anumită cantitate de sodiu este pierdută din organism fără înlocuire, ceva va merge prost din punct de vedere fiziologic, ceea ce duce fie la rezultate dăunătoare pentru sănătate, fie la rezultate slabe asupra performantei. Interesant este că cercetările din ultimele decenii sugerează că oamenii au de fapt rezerve de sodiu în organism care sunt legate de structurile pielii, mușchilor și posibile alte țesuturi. Acest sodiu nu contribuie la osmolalitatea fluidelor din organism, dar poate fi adăugat sau eliberat înapoi în sânge după cum este necesar. Unii cercetători au sugerat inițial că eliberarea rezervelor de sodiu din organism ar putea ajuta la protejarea sportivilor de hiponatremie și că acest lucru a justificat consumul de sare în timpul exercițiilor fizice. Totuși, studii recente sugerează că depozitele de sodiu nu sunt eliberate în acest scop, ci sunt eliberate atunci când conținutul de apă din corp este scăzut, deoarece sodiul suplimentar va oferi rinichilor un semnal și mai puternic pentru a conserva apa și va face individul și mai însetat. Pe scurt, sodiul are un rol important în organism în menținerea osmolalității sângelui, care la rândul său menține echilibrul apei între interiorul și exteriorul celulelor corpului nostru. De asemenea, joacă un rol important în reglarea cantității totale de apă din organism, influențând atât cât de mult este pierdută sau reținută de rinichi, cât și setea și dorința noastră de a bea. Un adevărat deficit de sodiu, pare să nu fie un factor important pentru sportivi în perioada de timp în care se antreneaza. În plus, dieta noastră modernă este atât de abundentă în sodiu încât o adevărată deficiență pe parcursul zilelor sau săptămânilor este considerată practic imposibilă, mai ales când iei în considerare că atât glandele sudoripare, cât și rinichii se pot adapta (și se vor) adapta pentru a minimiza pierderile de sodiu, dacă este necesar.
Follow on Instagram : @dantes.nutrition Follow on Facebook : Nutrifactory studio
Ne-am gandit sa va prezentăm o rețetă dietetică pentru cozonacul de Paște.
Ingrediente pentru prepararea blatului:
👉 320 gr fulgi de ovăz;
👉 400 gr curmale şi 300gr smochine ( neaparat hidratate);
👉 2 linguri de ulei de cocos de calitate.
Ingrediente pentru prepararea cremei:
👉 200 gr nuci româneşti (neaparat hidratate);
👉 90 gr miere;
👉 45-50 gr cacao bio;
👉 120 ml suc de portocale;
👉 30 gr stafide;
👉 o linguriţă de scorţişoară;
👉 o linguriţă de vanilie sau echivalentul a unui baton mic de vanilie,dupa gust;
👉 puțină sare neiodată.
Mod de preparare:
Se mixează fulgii de ovăz într-un blender , până compozitia de devine fina. Separat, se dau prin blender curmalele şi smochinele, până devin o pastă asemănătoare cu gemul. Apoi, transferăm gemul într-un alt vas şi adaugăm progresiv faină de ovăz şi peste aceasta – uleiul de cocos.
Amestecăm cu mâna, până ce se transformă compoziţia într-un aluat consistent. Apoi aşezăm aluatul peste o folie alimentară, exact ca o foaie de prăjitură.
Separat, mixăm nucile, mierea, sucul de portocală şi mirodeniile până se transformă într-o cremă. Cu ajutorul unui cuţit de bucătărie cu lama lată aşezăm uniform crema peste aluat şi presărăm stafidele. Rulăm aluatul împreună cu crema. La final, învelim cozonacul în folia alimentară şi-l lăsăm la congelator pentru 2-3 ore. După aceea se poate consuma.
La final se poate topii 100gr ciocolata alba bio, ulterior se adauga peste cozonac pentru a-si crusta.
Recomandare : Mic dejun sau gustare
Nutrifactory Studio va doreste sarbatori linistite si plina de caldura alaturi de cei dragi voua!
Recuperarea este unul dintre principalele procese de îmbunătățire a performanței sportive. În cadrul multor factori care condiționează o recuperare bună, nutriția este unul dintre principalii factori. Așa cum am mai explicat si alte articole, recuperarea după antrenament depinde de (rehidratare, realimentare, reparație și odihnă, inclusiv în plus regenerarea sistemului imunitar).
Există multe suplimente / suplimente alimentare care s-au dovedit a fi eficiente pentru a ușura recuperarea, inclusiv, de exemplu, suplimente cu carbohidrați (băuturi, geluri, batoane etc.) sau suplimente proteice ( shake-uri cu absortie rapida). Cu toate acestea, tindem să ignorăm faptul că alimentele obișnuite din dieta noastră ar putea fi, de asemenea, eficiente pentru a ușura recuperarea. Acesta este cazul laptelui.
Lapte și rehidratare
De exemplu, s-a propus că consumul de lapte poate fi o strategie bună de hidratare după antrenament. Un studiu a analizat 15 persoane care au lucrat și au pierdut 2% din greutatea corporală în timpul sesiunii, după care (în următoarea oră) au avut băuturi diferite, inclusiv lapte de vacă, lapte de soia, un supliment lactat sau o băutură sportivă clasică cu glucide. Rezultatele au arătat că băutura sportivă a obținut cele mai slabe rezultate în ceea ce privește recuperarea greutății corporale și retenția pe lichidul ingerat, deși nu s-au observat diferențe în volumul plasmatic modificat sau concentrația de electroliți. Mai mult, este important de menționat că după ingerarea băuturilor din lapte, participanții au avut tendința de a spune că se simt mai plini decât cu băutura sportivă. Studiul a stabilit că băuturile din lapte sunt cele mai eficiente pentru a beneficia de rehidratare.2 Alte studii au făcut comparații similare între lapte și băuturile sportive clasice cu carbohidrați și au descoperit că laptele este cel puțin la fel de eficient pentru rehidratare ca și băuturile sportive (rezultând o cantitate mai mică de urină). excreția fluidului) – deși aceasta din urmă poate fi mai tolerabilă la nivel gastro-intestinal
Recuperarea energiei
În ceea ce privește recuperarea energiei, unul dintre principalele procese este resinteza glicogenului (ale cărei niveluri sunt reduse în timpul exercițiului). Aportul de carbohidrați după efort este strategia tradițională de a beneficia de această resinteză a glicogenului. În acest sens, laptele singur nu ar putea furniza suficienți carbohidrați pentru a beneficia de re-sinteza glicogenului, dar combinația de lapte cu carbohidrați (de exemplu, lapte cu ciocolată) ar putea fi eficientă pentru atingerea acestui obiectiv. De fapt, combinația de proteine (cum ar fi cele din lapte) împreună cu carbohidrații ar putea beneficia de re-sinteza glicogenului prin creșterea răspunsului la insulină comparativ cu aportul de carbohidrați izolat. Prin confirmarea acestei ipoteze, un studiu a analizat 10 persoane care au avut carbohidrați, lapte de ciocolată sau placebo după un antrenament intens (o oră și jumătate de ciclism la 70% din consumul maxim de oxigen urmat de 10 minute de intervale). În timpul recuperării, au fost luate biopsii musculare și, după recuperarea de 4 ore, A fost organizată o cursa de 40 km. Rezultatele au arătat că, deși nu au existat diferențe în resinteza glicogenului între laptele de ciocolată și carbohidrații (ambii superiori față de placebo), laptele cu ciocolată a avut ca rezultat o performanță mai bună în timpul procesului. În plus, a activat mai mult căile anabolice, cum ar fi mTOR. Prin urmare, laptele cu ciocolată poate fi la fel de eficient sau chiar mai bun decât carbohidrații pentru recuperare după exerciții.
Recuperarea musculara
Diferite studii au analizat efectele laptelui asupra recuperării pentru deteriorarea mușchilor. De exemplu, într-un studiu, un grup de indivizi a ingerat o jumătate de litru de lapte, un litru de lapte sau o substanță placebo după efectuarea unui exercițiu proiectat pentru a genera leziuni musculare. Rezultatele au arătat că laptele a redus pierderile de forță și a crescut în creatin kinază (marker al deteriorării mușchilor) în comparație cu substanța placebo și nu s-au observat diferențe între a avea jumătate de litru sau litru de lapte. În plus, un alt studiu a comparat efectele având lapte sau carbohidrați pentru a reduce leziunile musculare și s-a observat că laptele a fost mai eficient pentru a reduce pierderea forței și a performanței sprintului, precum și pentru a reduce senzația de durere musculară (deși aceste rezultate depindeau parțial de sexul participanților ). Aceste rezultate, împreună cu rezultatele menționate mai sus, care arată o creștere a activării căilor anabolice (de exemplu, mTOR) după consumul de lapte, ar susține potențialul laptelui de a beneficia de regenerarea musculară.
Concluzii
Deși suplimentele proteice sau băuturile comerciale de carbohidrați pot fi eficiente pentru a ușura recuperarea după antrenament, laptele s-a dovedit a fi cel puțin la fel de eficient ca acestea, fiind de asemenea disponibil pe scară largă, ieftin și practic. Pe scurt, combinația sa cu carbohidrați (de exemplu, 500 ml de lapte cu ciocolată ingerată după antrenament) pare a fi o opțiune recomandată pentru a ușura recuperarea energiei și a mușchilor (mai ales dacă sportivul nu prezintă simptome gastro-intestinale atunci când îl consumă).
References
James LJ, Stevenson EJ, Rumbold PLS, Hulston CJ. Cow’s milk as a post-exercise recovery drink: implications for performance and health. Eur J Sport Sci. 2019;19(1):40-48. doi:10.1080/17461391.2018.1534989
Desbrow B, Jansen S, Barrett A, Leveritt MD, Irwin C. Comparing the rehydration potential of different milk-based drinks to a carbohydrate–electrolyte beverage. Appl Physiol Nutr Metab. 2014;39(12):1366-1372. doi:10.1139/apnm-2014-0174
Baguley BJ, Zilujko J, Leveritt MD, Desbrow B, Irwin C. The effect of Ad Libitum Consumption of a milk-based liquid meal Supplement vs. A traditional sports drink on fluid balance after exercise. Int J Sport Nutr Exerc Metab. 2016;26(4):347-355. doi:10.1123/ijsnem.2015-0229
Shirreffs SM, Watson P, Maughan RJ. Milk as an effective post-exercise rehydration drink. Br J Nutr. 2007;98(1):173-180. doi:10.1017/S0007114507695543
Betts JA, Williams C. Short-term recovery from prolonged exercise: Exploring the potential for protein ingestion to accentuate the benefits of carbohydrate supplements. Sport Med. 2010;40(11):941-959. doi:10.2165/11536900-000000000-00000
Ferguson-Stegall L, McCleave EL, Ding Z, et al. Postexercise carbohydrate-protein supplementation improves subsequent exercise performance and intracellular signaling for protein synthesis. J Strength Cond Res. 2011;25(5):1210-1224. doi:10.1519/JSC.0b013e318212db21
Cockburn E, Robson-Ansley P, Hayes PR, Stevenson E. Effect of volume of milk consumed on the attenuation of exercise-induced muscle damage. Eur J Appl Physiol. 2012;112(9):3187-3194. doi:10.1007/s00421-011-2288-2
Rankin P, Stevenson E, Cockburn E. The effect of milk on the attenuation of exercise-induced muscle damage in males and females. Eur J Appl Physiol. 2015;115(6):1245-1261. doi:10.1007/s00421-015-3121-0
Acest “body scanner” este lider în tehnologia 3D de scanare corporală pentru industria fitness si pentru tot ce tine de sportul de performanta si nu numai.
Nutrifactory 3Dscan este o tehnologie de scanare corporală care permite oamenilor să-și evalueze forma corpului și progresul de fitness în timp, în formă tridimensională.
Acest aparat nu este doar un aparat de scanare corporală 3D dezvoltat pentru industria fitness-ului și a wellness-ului, ci si unul destinat persoanelor cu diverse probleme ale posturii corpului care, totodata ajuta in determinarea corecta a grasimii viscerale, grasimii corporale, a masei musculare, a diferentelor de masa musulara si masa grasa dintre maini, picioare si multe altele.
In numai 40 de secunde acest aparat reușește să faca peste 400 de scanari ale corpului din cap pana in talpi.
Doriți să aflați mai multe? Programeaza-te acum!
In plus in luna martisorului beneficiezi de 50% discount la prina scanare 3D, suna bine nu?
Mâncarea joacă un rol fundamental în toate aspectele vieții noastre și este deosebit de importantă înainte de un joc. O alimentație incorectă poate duce la performanțe sub asteptari. Acesta este principalul motiv pentru care nutriționiștii subliniază importanța meselor înainte de joc, deoarece nu este doar o masă zilnică.
Când jucătorul se așază la masă să mănânce înainte de meci, trebuie să urmeze o serie de rutine și obiceiuri pe care le-au încercat deja și care au dus la eficiența lor pentru a-si maximiza performantele.
Educația nutrițională este fundamentală și crucială pentru sportivii profesioniști, dar nu se poate face doar în momentele cheie ale sezonului. Este foarte important ca sportivii să adopte treptat și să înțeleagă rolul cheie al nutriției, începând de când se află la academiile de tineret, deoarece este o parte fundamentală a pregătirii lor odată ce sunt profesioniști.
Meniuri care ajută la digestie
Ce recomandări generale pot fi date pentru un meniu pre-joc? Primul sfat este că trebuie să fie ușor și rapid de digerat și trebuie să aibă loc înainte de a începe meciul. Cel puțin un decalaj de trei ore între prânz și un joc jucat după-amiaza.
A doua recomandare se referă la furnizarea nutrienților corespunzători. Trebuie să fii foarte atent cu mâncarea care conține multe fibre, este foarte sanatoasa, intradevar, dar nu este cea mai potrivită înainte de meci. Este mai bine să nu mâncați produse alimentare precum anghinare, broccoli, varză, cereale integrale și leguminoase înainte de a juca, deoarece întârzie digestia și pot produce disconfort digestiv sportivului.
Grăsimile pot provoca, de asemenea, o digestie dificilă, deci nici nu este recomandat. De aceea, trebuie evitate produsele alimentare prăjite, înăbușite și aluate, în loc de abur, alege sotat sau la gratar/plita. Nu trebuie să mâncați smântână, brânză și nici cremă de brânză. De asemenea, alege pești cu mai puține grăsimi, în loc să mănânci somon sau sardine (care sunt alimente foarte sănătoase, dar mai greu de digerat) încearcă peștii albi, care au aceeași cantitate de proteine, dar mai puține grăsimi și sunt digerați mai repede (ex. salau ). La fel se întâmplă și cu carnea roșie, cum ar fi vițelul, este mai bine să mănânci carne albă.
Un alt aspect de luat în considerare este evitarea produselor alimentare care produc disconfort, precum și orice fel de intoleranță. Un exemplu este laptele, un sportiv îl poate tolera bine în timpul unei sesiuni de antrenament, dar atunci când cortizolul este ridicat, acesta poate avea un efect negativ. Dacă nu suntem foarte siguri de toleranță, o alternativă bună este să o înlocuim cu un iaurt sau o băutură vegetală. De asemenea, se recomandă evitarea condimentelor fierbinți și a ingredientelor acide sau iritante, cum ar fi piperul sau citricele, care pot provoca reflux sau aciditate. Din toate aceste motive, atunci când nervii se aglomerează înainte de joc, tendința sportivilor este să mănânce meniuri reduse pe "Fod-map", evitând astfel produsele alimentare fermentabile care pot provoca balonare și disconfort digestiv.
Un exemplu de meniu: Să ne imaginăm că un adolescent va juca un meci după-amiaza. Mâncarea ar trebui luată cu cel puțin 3 ore înainte de începerea jocului și ar trebui să includă un prim fel bogat în carbohidrați: orez alb, niște gnocchi sau paste pesto pot fi opțiuni bune. De asemenea, un al doilea fel care include proteine: carne albă, cum ar fi pui, curcan. Puteți servi, de asemenea, pește alb, cum ar fi merluciu, salau, cod, etc. O altă opțiune poate fi un calamar la grătar. De asemenea, puteți opta pentru ouă coapte sau omletă. Ca garnitură pentru a câștiga energie suplimentară pentru al doilea fel, puteti merge pe cartofi dulci la cuptor. Dacă vor legume, cele mai bune opțiuni sunt dovleacul, dovleceii, morcovul sau sfecla roșie. La desert, un iaurt, fructe sau compoturi faza zahar adaugat. În concluzie, nu totul este mâncare: aportul de lichide nu trebuie uitat, deoarece ajută la optimizarea prehidratării. Consumul de supe sau sucuri sau shake-uri în mesele dinaintea jocului ne poate ajuta să ajungem la meci bine hidratat și să ne îmbunătățim performanța.
Nutrition Performance
